Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) i-a cerut unchiului său Abu Talib, aflat în agonie pe patul de moarte, să rostească mărturisirea de credință, astfel încât să poată mijloci pentru el în Ziua Judecății și să depună mărturie că era musulman. Acesta însă a refuzat să o rostească, temându-se că neamul Qurayș l-ar insulta și ar spune că a acceptat Islamul din frică de moarte și slăbiciune! El i-a spus Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa): Dacă nu ar fi fost asta, te-aș fi făcut fericit spunând mărturisirea de credință, îndeplinindu-ți astfel dorința și mulțumindu-ne. Atunci, Allah Preaînaltul a revelat un verset care indica faptul că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) nu poate ghida oamenii în sensul de a le garanta acceptarea Islamului, ci numai Allah Atotputernicul, Unicul, este Cel care poate garanta această călăuzire, oricui Voiește El; în vreme ce Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) îi călăuzește pe oameni prin îndrumare, clarificare, îndreptare și chemare către calea dreaptă.

• Nu trebuie să se renunțe la adevăr de teama a ceea ce spun oamenii.
• Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) poate călăuzi oamenii prin îndrumare și indicarea căii drepte, însă nu are puterea de a le garanta acceptarea și urmarea călăuzirii.
• Este permis să vizitezi un necredincios bolnav, făcându-i astfel o invitație la Islam.
• Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) era profund preocupat de chemarea oamenilor la Allah Preaînaltul în orice împrejurare.